Comisia specială a MAI a constatat: Papuc, Zubic, Şumleanschi, Corduneanu, Botnari şi Gumeniţă, responsabili de devastări, tortură şi violenţe

O comisie specială din cadrul MAI a cercetat circumstanţele care au condiţionat manifestările din aprilie 2009, apreciind acţiunile conducerii MAI, Statului major operativ şi serviciilor responsabile, referitor la asigurarea informaţională, acoperirea operativă a teritoriului, întreprinderea măsurilor privind asigurarea securităţii publice şi a pazei obiectivelor strategice şi intervenţia forţelor de ordine.

Membrii comisiei au examinat acţiunile factorilor de decizie responsabili conform prevederilor actelor legislativ-normative, corespunderea conformă a planurilor speciale, secvenţele video a grupelor de documentare, explicaţiile colaboratorilor de poliţie şi informaţiile media.

Astfel, responsabilitatea pentru realizarea sarcinilor şi funcţiilor încredinţate, a fost atribuită totalmente ex-ministrului de Interne, Gh. Papuc, general locotenent de poliţie, care conducea întreaga activitate a MAI, precum şi ex-viceminiştrilor V.Zubic, general maior de poliţie şi A. Şumleanschi, colonel de poliţie.

Competenţele de dirijare, coordonare, supraveghere şi control a activităţii de menţinere a ordinii publice au fost atribuite lui P.Corduneanu, ex-şef al Direcţiei generale poliţie ordine publică, colonel de poliţie, care era obligat, în virtutea atribuţiilor funcţionale să asigure:

– urmărirea necontenită a situaţiei operative, în scopul reacţionării adecvate şi oportune asupra fenomenului infracţional şi preîntîmpinarea posibilelor complicaţii ale ordinii de drept;

– efectuarea măsurilor de profilaxie generală, la lichidarea condiţiilor ce favorizează fenomenele social – periculoase;

– organizarea menţinerii ordinii publice în timpul desfăşurării întrunirilor în masă şi în cadrul intervenţiilor speciale, în scopul restabilirii ordinii publice în cazul tulburărilor în masă.

Potrivit prevederilor ordinului special, competenţele de exercitare a măsurilor preventiv – profilactice întru reducerea riscului declanşării încălcărilor în masă a ordinii publice, iar în cazul declanşării acestora, pentru asigurarea securităţii publice, protecţiei vieţii şi sănătăţii cetăţenilor, organizarea şi desfăşurarea măsurilor de lichidare a consecinţelor survenite, a revenit Statului major operativ (SMO), care este un organ mobil de dirijare cu forţele şi mijloacele MAI, sub conducerea nemijlocită a ex-viceministrului de Interne, V.Zubic.

Cronologia evenimentelor care au derulat pe parcurs şi nemijlocit pe 7 aprilie, conform rezultatelor anchetei de serviciu, denotă că, în primele ore, măsura de protest se evidenţia doar prin numărul major al participanţilor care era în ascendenţă sporită.

În acel moment, ex-ministrul de Interne, Gh.Papuc, nu a dispus măsuri concrete (şi asta este evident din procesele verbale ale şedinţelor operative la acea perioadă), ca manifestările să fie localizate cu excluderea provocărilor la dezordini şi tulburări în masă cu toate că, în rândul manifestanţilor erau clar evidenţiate persoane distructive care chemau la aplicarea violenţei.

Inacţiunile au fost evidente şi anterior, la 06 aprilie, atât din partea conducerii MAI (Gh. Papuc, V.Zubic, A.Şumleanschi, G. Cosovan), cât şi a CGP Chişinău (V.Botnari, Ia.Gumeniţa). Dispoziţii concrete din partea acestora nu au urmat atunci când, tinerii din PMAN, care scandau lozinci agresive, au intenţionat deteriorarea transportului public.

În nota informativă a comisiei se spune că acele circumstanţe dictau oportunitatea convocării Consiliului Suprem de Securitate al Statului (care anterior deseori era întrunit pentru probleme minore), cu implicarea tuturor structurilor statului, a celor neguvernamentale, a societăţii civile, a liderilor formaţiunilor politice, care aveau acces la mulţime, în scopul evitării unor acţiuni destabilizatoare.

Chiar şi în condiţiile când acest lucru nu s-a întâmplat, conducerea MAI(Gh. Papuc, V. Zubic, A.Şumleanschi, Gn. Cosovan) şi a CGP Chişinău (V.Botnari, Ia.Gumeniţa), nu au ţinut cont de practicile din perioada 1990 – 2005 şi reglementările actelor normative care prevedeau întreprinderea unui complex de acţiuni în scopul acoperirii operative a teritoriului.

Circumstanţele şi situaţia creată dictau factorilor responsabili de menţinerea ordinii publice din cadrul Statului Major Operativ (sub dirijarea ex-viceministrului V.Zubic), DGPOP (P.Corduneanu) şi CGP Chişinău (V.Botnari), să întreprindă acţiuni corespunzătoare actelor normative în vigoare, pentru a anticipa măsurile preventive referitor la asigurarea securităţii publice şi circulaţiei rutiere, stării antiincendiare, examinarea edificiilor, recognoscenţa teritoriului, numărul de forţe ce necesită a fi antrenate, superiorii de grupe, ordinea de lucru a grupelor de investigaţii şi operative. În fapt, toate acestea nu au fost realizate.

În aceste împrejurări, Statul major operativ, sub dirijarea ex-viceministrului V.Zubic, a ignorat prevederile Instrucţiunilor aprobate, referitor la:

– menţinerea capacităţii de intervenţie a structurilor de conducere cu organele de poliţie, gradul de pregătire a forţelor şi mijloacelor necesare, folosirea şi aplicarea legală şi eficacitatea lor;

– dirijarea activităţii de prevenire şi reacţionare operativă la declanşarea încălcărilor în masă a ordinii de drept, în scopul reducerii pericolului asupra securităţii publice;

– orientarea şi dirijarea cu forţele şi mijloacele subdiviziunilor afacerilor interne implicate la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii vieţii şi sănătăţii cetăţenilor şi integrităţii patrimoniului în procesul încălcărilor în masă a ordinii de drept.

Concomitent, contrar prevederilor Instrucţiunilor, Statul major operativ ( V.Zubic, P.Corduneanu, V.Botnari), nu a creat un sistem de prevenire a încălcărilor în masă a ordinii publice, cu menţinerea în stare de pregătire a forţelor şi mijloacelor, analiza cauzelor, care pot genera încălcări în masă a ordinii publice, eficacitatea măsurilor preventive premergătoare, acţiunile de protecţie a securităţii publice şi prioritar al obiectivelor strategice.

În cadrul chestionării persoanelor implicate şi examinării materialelor acumulate pe marginea anchetei de serviciu, s-a constatat lipsa unor activităţi adecvate a acestor conducători. Mai mult ca atât, SMO (V.Zubic), ignorând prevederile Instrucţiunilor, nu a organizat activitatea grupurilor analitice şi de asigurare informaţională, la fel ca şi şedinţele de lucru ale Statului major operativ, care nu au fost convocate niciodată.

Contrar prevederilor „Planului-tip al acţiunilor de asigurare a securităţii publice pe parcursul întrunirilor, prevenirea şi curmarea încălcărilor în masă”, alertarea efectivului subdiviziunilor Garnizoanei Chişinău şi comisariatelor raionale, a fost efectuată cu întârziere şi fără mobilizare integrală.

În aceste situaţii, nu s-a stabilit nici rolul ex-ministrului de Interne Gh.Papuc, care, conform competenţelor trebuia să intervină cu indicaţii şi dispoziţii concrete de aplicare a planurilor speciale de acţiuni, de altfel, urmare a examinării proceselor verbale a şedinţelor operative, acestea nu au fost confirmate.

Nici serviciile operative nu s-au conformat cerinţelor şi nu au dispus de informaţii vis-a-vis de manifestările preconizate, care au fost condiţionate la rândul lor de activitatea informaţională insuficientă, conlucrarea neadecvată şi schimbul informaţional reciproc între organele abilitate (inclusiv: SIS, Procuratura Generală, Serviciul Grăniceri, Ministerul Dezvoltării Informaţionale).

În selectarea informaţiilor despre intenţiile cetăţenilor nu au fost implicate nici comisariatele teritoriale de poliţie, care urmau să întreprindă acţiuni cu caracter preventiv-profilactic.

De altfel, acţiunile din 6 aprilie, contrar atribuţiilor şi competenţelor încredinţate, au fost prognozate şi intuite aberativ, stabilindu-se că protestele vor avea un caracter demonstrativ, cu caracter paşnic, axate şi limitate în exclusivitate doar pe declaraţiile publice ale liderilor formaţiunilor politice, fără a se lua în calcul acţiunile instigatorilor, vizibile deja în acea zi, ceia ce denotă inactivitatea Statului major operativ al MAI (V.Zubic).

În aceste circumstanţe, s-a creat un vacuum în acumularea şi posedarea informaţiei despre intenţiile manifestanţilor şi instigatorilor, după care, acţiunea paşnică preconizată, a fost ulterior transformată foarte brusc în una cu caracter violent şi dezordini în masă.

Acestea s-au datorat faptului că, contrar competenţelor, Departamentul serviciilor operative, nu a asigurat acoperirea operativă a teritoriului, prioritar a instituţiilor de învăţămînt, culegerea şi posedarea informaţiei despre intenţiile manifestanţilor, organizatorilor, prezenţa instigatorilor cu identificarea lor etc.

În cadrul chestionărilor după caz, conducătorii serviciilor operative au declarat că, nu posedau informaţii operative privitor la organizarea manifestărilor în masă, prima informaţie fiind primită prin intermediul portalului de ştiri www.unimedia.md, precum că, în seara zilei de 06 aprilie, un grup de tineri de iniţiativă se adună la monumentul lui Ştefan cel Mare.

Aceste lacune au condiţionat ulterior şi aspectul redus al măsurilor preventiv-profilactice ce urmau a fi desfăşurate, anterior zilei de 7 aprilie, de către Direcţia generală poliţie ordine publică, conform dispoziţiilor punctelor 18 şi 30 ale ord. MAI nr. 302 din 17.08.2006, responsabil fiind ex-şeful subdiviziunii, colonelul de poliţie P.Corduneanu.

S-a constatat şi conlucrarea insuficientă cu Ministerul Educaţiei, ţinând cont de faptul, că marea majoritate a manifestanţilor a fost constituită din elevi şi studenţi.

Aceste inactivităţi, contrar subpct. 7) şi 11), ale pct. 12, al ord. MAI nr. 292 din 31.07.2003, au fost constatate şi în activitatea Comisariatului general al mun. Chişinău, responsabil fiind la acea etapă dl V.Botnari, care prin intermediul serviciilor operative şi celor de ordine publica urma să monitorizeze, începând cu ziua de 06 aprilie, toate tendinţele ce atestau organizarea unor măsuri de proporţii, atmosfera din cadrul mediilor studenţeşti şi altor grupuri de persoane care aveau intenţia de a provoca dezordini şi tulburări în masă.

În fond, Statul major operativ al MAI (sub dirijarea ex-viceministrului V.Zubic) şi Direcţia generală poliţie ordine publică (P. Corduneanu), erau obligaţi să treacă la realizarea măsurilor profilactice şi de prevenire a încălcărilor în masă a ordinii publice, să efectueze calculul de forţe, mijloace posibile şi recognoscenţa teritoriului, însă evident, că acestea n-au fost realizate din motivul lacunelor menţionate, care au fost admise în complex de conducătorii serviciilor responsabile.

În pofida competenţelor atribuite Statului major operativ, conform ord. MAI nr. 01 din 09.02.2009, la ora 09³⁰, a fost mobilizat doar efectivul RPS „Scut”, 100 colaboratori în uniformă cu veste luminiscente, pe parcurs fiind repartizaţi la cele trei obiective strategice, inclusiv: Preşedinţie – 40 (în pofida necesarului prevăzut de 50 colaboratori dotaţi cu mijloace speciale), Parlament – 30 (necesarul 50) şi Guvern – 30 (necesarul 50).

Totodată, conform planului (varianta I), era necesară plasarea BPDS „Fulger” (50 colaboratori şi alţi 50 rezerva), a trupelor de carabinierii (100 ostaşi şi 100 rezerva), Academia MAI (200 cursanţi şi 50 rezerva), precum şi alertarea întreg efectivului comisariatelor de poliţie, conform variantelor speciale de acţiuni şi aceasta în cazul cînd la întrunirea în masă participă circa 500 persoane.

De fapt însă, acţiunile desfăşurate de către Statul major operativ al MAI, evaluau concomitent cu manifestările protestatarilor, iar în majoritatea cazurilor cu întârziere.

Respectiv, ridicarea pe alarmă a efectivului trupelor de carabinieri, a fost efectuată abia către 10²⁰, iar la 10⁵⁰, fiind plasaţi în sediul Preşedinţiei (109 militari în termen) şi în faţa Parlamentului (210 militari în termen).

Paralel, la 10²⁰, a fost ridicat pe alarmă şi echipat efectivul Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, iar la 11⁰⁰ fără instrucţiuni iniţiale a fost plasat pe poziţii chiar în faţa Preşedinţiei (100 colaboratori) şi Parlamentului (100 colaboratori), fapt apreciat de protestatari ca o provocare.

Mai mult ca atât, contrar pregătirii şi destinaţiei de bază, comandantul acestei subdiviziuni (Gr. Cojocaru) a implicat în lanţ şi Detaşamentul lupte speciale, care prioritar este antrenat pentru eliberarea ostaticilor, neutralizarea şi capturarea infractorilor deosebit de periculoşi etc., aceştia din start întrând în confruntări deschise cu protestatarii.

În aceste împrejurări, situaţia a fost tensionată din ambele părţi, fiindcă deja, în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului se aflau circa 8000 de protestatari, iar tacticele ce prevăd implicarea iniţială a grupului explicativ (mediatori) din partea Statului major operativ (V.Zubic) şi responsabilii de obiective (A.Şumleanschi, V.Botnari, P.Corduneanu) n-au fost folosite.

Astfel, contrar prevederilor, responsabilii din cadrul Statului major operativ (sub dirijarea nemijlocită a viceministrului V.Zubic), Direcţiei generale poliţie ordine publică (P.Corduneanu) şi CGP al mun. Chişinău (V.Botnari), prin inacţiunile sale n-au asigurat preventiv lucrul explicativ în mediul participanţilor la întrunire, cu examinarea cerinţelor acestora şi sesizarea despre consecinţele posibile la întreprinderea măsurilor de restabilire a ordinii de drept.

De asemenea, nu s-a asigurat nici conlucrarea cu liderii prezenţi la aceste măsuri de protest, astfel încălcându-se prevederile art. 19 – 23 din Legea nr. 26-XVI din 22.02.2008.

Un alt aspect constatat, a fost manevrarea redusă, dislocarea, redislocarea, intervenţia haotică şi coordonarea activităţilor comune dintre Statul major operativ şi conducătorii responsabili (dnii V.Zubic, A.Şumleanschi, P.Corduneanu, V.Botnari, Gr.Cojocaru), în situaţiile cînd colaboratorii de poliţie erau implicaţi în altercaţii şi confruntări directe cu protestatarii, fapt ce a dus la traumatisme din ambele părţi.

Drept provocare a servit şi intervenţia, contrar Regulamentului, a autospecialei serviciului pompieri, neluându-se în considerare faptul că, efectivul acestei unităţi este destinat doar pentru stingerea incendiilor şi n-a fost pregătit şi instruit referitor la acţiunile în astfel de situaţii. La fel, nu s-a asigurat securitatea acestora, fapt, care ulterior a provocat agresivitate în rândul manifestanţilor şi pericol pentru membrii echipajului.

La ora 13³⁰, de către viceministrul afacerilor interne, colonel de poliţie A.Şumleanschi, forţelor din faţa Parlamentului, fără coordonare cu cele din faţa Preşedinţiei, s-a dat comanda de intervenţie, practic mulţimea a fost dispersată, însă iarăşi, datorită acţiunilor necoordonate cu cele din faţa Preşedinţiei şi agresivităţii în creştere a mulţimii, lanţurile de dispersare şi forţele dislocate în faţa Parlamentului au fost nevoite să se retragă.

În pofida acestui fapt (ora 13³⁰), nu s-a luat în considerare că, în spatele Parlamentului deja era amplasat efectivul Academiei MAI, care a fost alertat către orele 13⁰²(255 cursanţi), însă, nu primise comanda de acţiune din partea şefului Statului major operativ, ceea ce suplimentar demonstrează faptul lipsei de interacţiune şi coordonare cu forţele şi mijloacele disponibile.

De către ex-ministrul afacerilor interne Gh. Papuc (conform explicaţiilor angajaţilor BPDS „Fulger”), în toiul acestor evenimente, a fost ordonată aplicarea mijloacelor speciale de apărare activă, însă acestea au fost aduse şi puse la dispoziţia forţelor de ordine abia peste o oră.

Ulterior, odată cu reducerea minimă a protestatarilor şi în pofida faptului că autospecialele serviciului pompieri se aflau în preajma sediilor, nu s-a ordonat întreprinderea măsurilor de localizare a incendiilor, fapt confirmat şi de companiile de televiziune, care în acel moment monitorizau în direct situaţia (ProTV).

Deja la 22³⁰, ex-ministrul afacerilor interne, Gh.Papuc, a ordonat mobilizarea şi echiparea efectivului BPDS „Fulger”, care sub dirijarea comandantului, colonel de poliţie Gr. Cojocaru, în intervalul de timp 00³⁰ – 03³⁰, a declanşat măsurile de „de restabilire a ordinii de drept”, care ulterior a fost transmisă de către majoritatea surselor mass-media, cu argumentări vis-a-vis de reţinerile şi arestările demonstranţilor paşnici şi a unor persoane care se aflau în adiacentul PMAN doar din curiozitate în calitate de spectatori.

Pe parcurs, fosta conducerea a MAI a luat o poziţie retrasă şi nesociabilă în reflectarea obiectivă a activităţilor din 07 aprilie, mai mult ca atît că 275 colaboratori de poliţie au avut de suferit în urma altercaţiilor, care au primit diferite traume (inclusiv fracturi, traumatisme cranio-cerebrale şi comoţii, plăci contuze şi rupturi a ţesuturilor etc.).

Urmare a faptelor constatate de către comisia MAI, ex-ministrul de Interne Gh.Papuc şi Statul major operativ sub dirijarea ex-viceministrului V.Zubic, nu au întreprins acţiuni adecvate actelor normative ce reglementează activităţile în astfel de situaţii şi care, a condiţionat violenţele şi tulburările în masă, creând pericol vieţii şi sănătăţii cît în mediul protestatarilor, atât şi cel al colaboratorilor de poliţie.

Aceleaşi inacţiuni au fost stabilite şi în exercitarea atribuţiilor responsabililor de la sediile Preşedinţiei (P.Corduneanu – şef DGPOP), Parlamentului (A.Şumleanschi – viceministru, comandantul DTC), fiind admisă o discrepanţă în dirijarea forţelor antrenate, între factorii de decizie şi subdiviziunile implicate.

Lacunele au fost admise din cauza că, până la 07 aprilie, contrar legii, în cadrul MAI nu s-a organizat nici o aplicaţie de comandament şi de stat major privind consolidarea interacţiunii în cazul tulburărilor în masă. În astfel de situaţii, majoritatea comandanţilor erau nepregătiţi şi nu se aflau în mediul colaboratorilor implicaţi, care activau haotic şi dispersat, în cadrul altercaţiilor cedau poziţiile şi echipamentul de luptă, care ulterior era preluat de protestatari.

Studiile efectuate în domeniul administrării situaţiilor de după  05 aprilie 2009 şi perioadei premergătoare, demonstrează că fosta conducere MAI, prin acţiunile şi inacţiunile sale neadecvate a admis neglijenţe, manifestate prin ignorarea competenţelor atribuite, ceea ce a adus la devastarea edificiilor de stat, tolerarea aplicării în masă a torturii, acţiunilor degradante faţă de cetăţeni şi traumatizarea efectivului subordonat.